Fie ca sunteti deja antreprenori, fie (deocamdata) angajati, un nou camp de bussines s-ar putea sa va faca cu ochiul.
Oenoturismul a debutat timid la noi si, in cele mai fericite exemple, foarte putine la numar, crama are ca extensie un restaurant si cateva camere pentru cazare. Dupa parerea mea, in paralel cu aparitia unor resorturi care sa fructifice potentialul oenoturismului, total separate de crame, s-ar putea sa asistam si la externalizarea unor servicii horeca. Adica, proprietarul vitivinicol, posesor de pensiune/hotel/restaurant facute in preajma cramei, sa isi doreasca sa se axeze pe calificarea lui principala, vinul, si sa isi doreasca performanta de „audienta“ turistica prin semnarea unui contract de management sau de parteneriat cu specialisti.
Daca as fi pus in situatia de a alege un loc pentru o investitie in domeniu, m-as orienta dupa densitatea de crame din zona, dupa frumusetea peisajului, proximitatea fata de Bucuresti si fata de orasul „cel mai puternic“ al judetului respectiv.
Asta nu inseamna ca pe langa Arad (dupa cum se si dovedeste), Cluj sau Iasi nu s-ar putea dezvolta astfel de afaceri. Dar, intr-o gandire SWOT (nu neaparat cheia susccesului) trebuie sa iei in calcul date fixe intr-o ordine a importantei lor.
Una dintre aceste zone pare sa fie Vrancea. Desi nu are o densitate foarte mare de crame moderne, potentialul este enorm. Pana la date statistice, ma opresc la acele ingrediente care sunt obligatorii pentru turism.
Frumusetea peisajului. Din cauza drumurilor principale, taiate in partea joasa a regiunii, Vrancea inalta sau cea impadurita, este extrem de putin cunoscuta. Spectaculoasa, cu ruperi fantastice de relief, toata zona este „decorata“ cu sate frumoase, pastratoare de obiceiuri vechi, dar inca vibrante.
Accesibilitate. Focsaniul este un nod rutier si de cale ferata, ceea ce ii asigura o pozitionare privilegiata. Pe de alta parte, nu exista multe optiuni turistice ceea ce ar putea pune intr-un avantaj considerabil investitorii in oenoturism. Nereju, Focurile vii, Soveja sunt cateva repere usor de atins si suficiente pentru cineva care are in program si vizitarea cramelor sau o degustare extinsa.
Denumiri legendare. Panciu, Odobesti, Cotesti sunt numele mari ale Vrancei, impuse in mintea si sufletul romanilor din timpuri vechi. Totusi, pentru straini, aceste locuri sunt, deocamdata, notiuni abstracte. Ceea ce pare a fi un dezavantaj se poate transforma lesne in „cheie“ pentru o oferta unica, usor „exotica“. Bineinteles, lista numelor de mai sus se completeaza cu Tifesti, Bolotesti, Jaristea, Vartescoiu, Faraoanele.
Diversitatea vinurilor. In Vrancea, exista o multitudine de terroir-uri si, de aici, evident o gama larga de expresie a vinurilor. Vinuri obtinute, atat din soiuri romanesti, cat si din soiuri internationale sau cupaje.
Asadar, cineva plecat din „industria ospitalitatii“ ar gasi, pe langa oportunitatea de business, si ritmul unei vieti normale, cu un gust… aparte.
Dupa cum se poate vedea si din datele boxului, baza de aprovizionare este foarte mare, iar o serie de producatori, vinificatori nu au inca nume de piata. Printr-o triere minutioasa, prin eliminarea furnizorilor cu practici nelegale, va puteti trezi in varful unei piramide destul de interesante. Nu conteaza ca acest model nu a fost, la noi, pus pe picioare. Pionieratul inseamna si greutatea deztelenirii unor drumuri, dar si satisfactia si notorietatea data de pozitia celui care infige primul steagul pe pisc.
Asa cum va promiteam, alaturam cateva date ale domeniului pentru judetul Vrancea. Cifrele, in sine, nu spun nimic daca nu sunt corelate intre ele dar, mai important, angrenate in procesul imaginativ, comparativ si… volitiv.
Vrancea viticola in cifre
– Suprafata totala cu vita de vie pentru vin: 26.258 ha, din care, conform Registrului Plantatiilor Viticole (RPV): 9,2 % au destinatia de productie DOC (Denumire de Origine Controlata) si 40% au destinatia de productie IG (Indicatie Geografica)
– Suprafata DOC autorizata in anul 2015: 1540 ha, cu o crestere de 360 ha fata de 2014
– Suprafata IG autorizata in anul 2015: 970 ha, cu o crestere de 110 ha fata de 2014
– Numarul operatorilor autorizati in 2015:
– sa produca vin de calitate DOC = 151
– sa produca vin de calitate IG = 201
– Suprafete infiintate pana la 31.12.2015 prin reconversie/restructurare prin Programul National de Sprijin (PNS) in sectorul vitivinicol 2009 – 2013 si Programul National de Sprijin 2014 – 2018: 2.179 ha
– Productia de vin estimata pentru anul 2015: 323.289 hl, din care: IG – 35.356 hl, DOC – 54.774 hl, vin de masa – 233 159 hl
– Numarul de cultivatori inregistrati in Registrul Plantatiilor Viticole: 29.995, din care 29.707 persoane fizice exploateaza 21.673 ha si 288 persoane juridice exploateaza 4.585 ha
Sursa: Oficiul National al Viei si Vinului (ONVPV)/Registrul Plantatiilor Viticole.
