Oficiali din domeniul transporturilor, reprezentanti a sapte tari europene – Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria si Grecia – au semnat recent, in Polonia, un acord prin care un nou traseu rutier european va fi extins spre sudul continentului, in Romania, Bulgaria si Grecia, cu data de finalizare in anul 2020.
Sugestiv denumit Via Carpathia, noul drum va avea regim de autostrada si va realiza o legatura importanta intre Marea Baltica si Marea Neagra, trecand prin regiuni mai putin dezvoltate ale Uniunii Europene.
Proiectul initial, lansat in 2006, era configurat pentru extinderea retelei trans-europene de transport, prin crearea unei rute mai scurte de-a lungul axei nord-sud, si trebuia sa cuprinda doar patru tari: Lituania, Polonia, Slovacia si Ungaria, pe traseul Kowno – Bialystok – Lublin – Rzeszów – Preszów – Kosice – Debrecen.
In contextul actual al politicii de revizuire a retelelor transeuropene de transport Trans European Network – Transport (TEN-T), acest culoar international de mare viteza constituie o resursa strategica nu doar pentru domeniul rutier, ci si pentru turismul european.
Traseul va incepe in Lituania, la Kaunas, avand o portiune comuna cu Via Baltica, iar apoi se va continua in Polonia, pe ruta Bialystok – Lublin – Rzeszow, in Slovacia la Presov – Koszice si in Ungaria prin Miskolc – Debrecen.
Pe teritoriul Romaniei Via Carpathia va avea doua directii:
– prima catre portul Constanta, pe ruta Oradea – Arad – Timisoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Pitesti – Bucuresti – Constanta (s-ar valorifica astfel pozitia strategica a portului, prin conectarea eficienta a fluxurilor economice si turistice dintre cele doua mari)
– a doua spre frontiera romano-bulgara, la podul mixt (rutier/feroviar) ce se va construi peste Dunare intre Calafat si Vidin, pe ruta Oradea – Arad – Timisoara – Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Vinju Mare – Calafat, cu posibilitatea prelungirii proiectului spre frontiera sudica a Uniunii Europene, catre Grecia continentala, cu acces ulterior si catre zonele turistice insulare.
Via Carpatia utilizeaza infrastructura actuala si tine seama de proiectele viitoare ale TEN-T, in care este integrata. De altfel, o mare parte din finantare provine din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.
Noul drum este deci mai mult decat o colaborare in domeniul rutier continental. El este considerat un demers cross-sectorial, cu influenta pozitiva in proiectele comerciale, de promovare, dezvoltare regionala si turism pe toata lungimea granitelor estice ale Uniunii Europene, cu precadere intre tarile cele mai mari din aceasta zona: Polonia si Romania.
