Cea de-a treia editie a conferintei B2B dedicata domeniului hotelier boutique & lifestyle, eveniment denumit generic Boutique Hotel Summit 2013, s-a desfasurat la Londra si a relevat atat particularitatile, cat si tendintele generale ale acestui sector de top al ospitalitatii europene, un sector volatil, fragmentat si dinamic.
Turismul, in ansamblu, a inregistrat cresteri imbucuratoare in primul trimestru al anului 2013, confirmand trendul pozitiv al finalului de an 2012 si marcand, daca nu sfarsitul crizei, macar atenuarea ei, intr-o cronicizare care-si cauta fervent convalescenta.
Pe acest fond optimist, domeniul hotelurilor boutique a fost cel care a inregistrat cea mai spectaculoasa evolutie, fiind preferat de companiile mici, independente, dar si de marile lanturi internationale.
Unul dintre motivele acestei tendinte este consacratul concept Value for money, pe baza caruia, nisa boutique-hotelurilor ofera servicii de inalta calitate, personalizate, riguros configurate si extrem de inteligent promovate.
Boutique Hotel Summit 2013 a confirmat faptul ca acest domeniu este printre cele mai dinamice din cadrul industriei ospitalitatii, dar ca este si unul dintre cele mai complexe sectoare turistice, un creuzet sofisticat de tehnici si practici de vanzari, marketing, revenue management, branding, design, haute cuisine, lifestyle & luxury, toate in cautarea unui nivel de excelenta care sa faca diferenta pe o piata tot mai competitiva.
Pe agenda summit-ului se regasesc studii de caz din tari ale Uniunii Europene, Asia si America de Sud si prezentari ale specialistilor in noi tehnologii de comunicare, din zona vanzarilor si din marketingul online.
O noutate o reprezinta concentrarea pe rolul indeplinit de un general manager de hotel, specialistul care trebuie sa mentina echilibrul optim intre personalizarea serviciilor prin inefabilul „human touch“ si asigurarea luxului in acceptiune contemporana, care tine tot mai mult de
„technology touch“.
Aceasta dubla pozitionare a ideii de confort face ca departamente precum concierge, restaurant, room service, care altadata erau exclusiv traditionaliste, sa capete tot mai multe valente online si high-tech.
Platformele de social media, motoare de cautare consacrate precum Google – cu facilitatile sale multiple – devin resurse strategice in demersul anevoios al gazdelor de a cunoaste oaspetii hotelului inainte ca acestia sa faca efectiv check-in-ul. Doar astfel serviciile oferite pot fi intr-adevar personalizate si „croite“ exact pe masura dorintelor si preferintelor pe care clientii le au si le constientizeaza intr-o masura tot mai mare.
Cine sunt clientii boutique hotel?
Consumatorii de boutique hotels sunt clienti experimentati, sofisticati si cu asteptari mult peste medie. De aceea, este esential ca strategia de obtinere a avantajului competitiv sa fie adaptata unei realitati globalizate a pietei turistice si sa puna accent pe inovatie si flexibilitate in toate componentele sale, de la accommodation la food & beverage, de la wellness la business lounges. Tendinta evidenta este de generalizare a luxului tehnologizat, cu accent pe asigurarea sustenabilitatii.
Multe dintre ofertele considerate in urma cu cinci ani drept elemente suplimentare sunt in prezent percepute ca parte a facilitatilor de baza oferite de hotel, prin insasi pozitionarea lui pe nisa de boutique. O idee interesanta este realizarea unui sondaj de opinie printre clienti, colaboratori si reprezentanti ai media online, pe baza caruia sa se stabileasca ce inteleg de fapt prin conceptul de boutique hotel cei care sunt actuali sau potentiali clienti ai acestuia. Rezultatele sondajului vor fi cu siguranta interesante si vor aduce o perspectiva obiectivata asupra acestui sector turistic. Deci, merita urmarit site-ul www.boutiquehotelsummit.com pentru update-uri la acest overall poll.
Designul viitorului
Un alt subiect interesant este viitorul designului hotelier: care este solutia pentru adaptarea la materialele moderne, ecologice, la tehnologii noi si la inovatii in zonele operationale, in conditiile in care individualitatea vizuala a acestor hoteluri trebuie pastrata si valorizata intr-un stil mai curand clasic.
Ce este moda si ce este necesitate in asimilarea noului? Cum poate fi evitata uniformizarea? Raspunsul pare a fi identificarea unor timeless designs, a caror atractivitate sa fie de lunga durata. Usor de zis, mai greu de proiectat si de realizat…Deloc intamplatoare deci hotararea organizatorilor de a acorda un premiu la fiecare editie, incepand din acest an, pentru un tanar designer care s-a remarcat prin originalitate si stil in domeniul hotelier.
Un tronson special este dedicat resurselor umane, considerate drept resurse esentiale al succesului unui boutique hotel. Problemele abordate sunt: expati versus angajati locali, stabilirea competentelor care sa fie factori-cheie de succes in activitatea personalului hotelier, identificarea mixului optim de externalizare-internalizare a diferitelor operatiuni si activitati.
Abordarile la nivel de CEO prezentate la summit sunt: accent pe componenta de mediu (mereu in actualitate prin teme precum micsorarea consumului de energie, reducerea amprentei de carbon), migrarea boutique hotelurilor din zona de top luxury in cea de budget, tehnologizarea camerei de hotel fara a-i strica stilul, cresterea nivelului de dotari pentru industria MICE, in dorinta de a capta cluburile si retelele business si de a redirectiona oamenii de afaceri dinspre marile hoteluri catre cele boutique.
Dintre subiectele tratate de specialistii in marketing si branding se remarca accentul pe ideea de ‘gazduire’, in locul celei de “cazare”, in sensul asigurarii unei experiente autentice, de certa valoare intrinseca: hotelul boutique sa fie un creator de amintiri memorabile, de emotii estetice cuantificate in coeficientul de revenire si de multiplicare.
Pentru a obtine acest efect, trebuie incurajate: varietatea ofertelor de F&B (degustari de vinuri, seri cu specific local, live cooking shows etc.) si flexibilitatea tarifelor si a tipurilor de camere.
in cele din urma, dar nu in ultimul rand, summit-ul relanseaza tema redimensionarii hotelurilor boutique, prin impunerea unui gen hibrid de lifestyle hotels, cu aproximativ 80-100 de camere (sunt pareri care urca acest numar pana la 150, chiar 200), prin care sa fie satisfacuta atat conditia de eficienta a investitiei, cat si necesitatea unui volum relativ redus, pentru a mentine senzatia de intimitate, stil, emulatie.
Ramane de vazut daca operarea lor de catre lanturi hoteliere si mari branduri internationale va avea ca rezultat o victorie a economiei de scara sau un esec al unei standardizari excesive.
