Călin Ile, președinte al Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) și manager al celor patru hoteluri Ibis din București și din ţară, persoană implicată în ceea ce privește educaţia din domeniul ospitalităţii, dar și în iniţierea mai multor evenimente legate de promovarea României ca destinaţie turistică, a vorbit despre tendinţe, evoluţie, așteptări, potenţial și consumatori în domeniul în care activează.
Care sunt tendinţele în turismul hotelier la nivel global în 2018?
Industria hotelieră la nivel mondial este influențată puternic de trei aspecte. Primul este digitalizarea şi tot ce înseamnă influența digitalizării asupra industriei. Vorbim aici, printre altele, de mobile payments, de smart rooms, de blockchain şi câte şi mai câte. Al doilea aspect care aduce tendinţe noi în industria noastră pleacă de la comportamentul în permanentă schimbare al clienţilor. Se vorbeşte din ce în ce mai mult de personalizarea serviciilor deoarece aşteptările clienţilor sunt altele. Luxul devine accesibil mai multor categorii şi nu mai este un segment din altă lume, autenticul şi localul sunt deseori aspecte care primează în alegerile clienţilor. Generaţiile noi (millennials şi generația Z) experimentează şi testează, fiind împinse de curiozitate. Al treilea aspect vine din conştientizarea impactului asupra mediului. Dezvoltarea sustenabilă a turismului este o prioritate pentru marea majoritate a hotelierilor şi aceasta capătă o importanță deosebită în deciziile strategice pe care ospitalierii le iau.
Unde este România din cele trei perspective?
Din păcate, România este încă la început de drum, poate ceva mai bine pe partea de digitalizare, dar încă departe în ceea ce privește adaptarea la noile aşteptări ale clienţilor şi foarte departe de alinierea la tendinţele de responsabilizare socială manifestate la nivel mondial.
Ce zone şi ce categorii de hoteluri din ţară vor cunoaşte o evoluţie favorabilă în 2018? Care ar fi motivele acestei evoluţii?
Cred că şi 2018 va fi un an bun pentru industria hotelieră deoarece suntem într-un context favorabil care durează de câțiva ani şi care se va prelungi cel puţin şi anul acesta. Piaţa hotelieră se va dezvolta în toate zonele sale, ca rezultat al creşterii cererii pentru business, dar mai ales pentru leisure. Turismul balnear, cel montan şi litoralul vor fi pe un trend ascendent datorită cererii interne mai mari, ca rezultat al creșterii puterii de cumpărare şi, în cazul în care se va concretiza, al acordării voucherelor de vacanţă. Delta, Bucureştiul şi Transilvania vor înregistra creşteri în special la numărul de turişti străini, care văd cu ochi ceva mai buni România.
Ce-i lipseşte industriei pentru a se dezvolta optim, atât în Bucureşti, cât şi în ţară?
În primul rând îi lipsește o strategie privind forţa de muncă pe un orizont scurt de timp, mediu şi lung. În al doilea rând promovarea României este deficitară la toate capitolele sale. În al treilea rând se pare că autorităţile publice din turism, atât centrale, cât şi locale, încă nu găsesc o cale de dialog cu mediul privat, care să se concretizeze într-un sprijin real acordat dezvoltării turismului. Avem nevoie de infrastructură, de investiţii în turism, de parteneriat public privat pentru promovare şi multe altele pentru care dorim să stăm la masă și să negociem cât mai repede posibil.
În ce credeți că se află potențialul turismului hotelier românesc şi cum poate fi el maximizat?
Nu putem discuta de atuurile turismului hotelier fără să vorbim de cele ale României ca destinaţie. În decizia clientului de călătorie pe primul loc este destinaţia şi ceea ce înseamnă ea, alegerea hotelului ocupând abia locul patru în acest lanţ decizional.
Vorbind despre România, cred că, printre atuuri, avem în primul rând partea de autentic, şi asta oferă acel sentiment de unicitate care hrăneşte motivul de călătorie numit curiozitate. Dacă ne referim strict la hoteluri, cred că avem avantajul de a dispune de multe locuri de cazare în hoteluri relativ noi, construite în perioada 2005-2010, la un preț bun şi cu servicii de nivel înalt.
Ce îşi doresc turiștii români şi străini în 2018?
Comportamentul consumatorilor este într-o continuă dinamică. Din păcate, noi în ţară nu dispunem de instrumente de colectare a acestor opinii de la turiştii noştri, aşa că am să vă dau impresii personale cu doza de subiectivitate aferentă. Turistul străin îşi doreşte siguranţă, îşi doreşte autentic şi îşi doreşte respect. Nu contează că este de business sau leisure, el are nevoie de aceleaşi servicii ca în restul lumii şi, din fericire, în multe locuri din ţară le primeşte. Turistul român are nevoie de un preţ bun, are nevoie de recunoaştere şi de hrănire a orgoliului personal, dar şi de servicii bune.
Care sunt principalele obiective pe care le are Federația Industriei Hoteliere din România pentru 2018? Dar Bucharest Tourism Board?
FIHR îşi doreşte în 2018 să îşi continue creşterea pe care ne aflăm şi să atragem noi membri pentru a ne întări ca şi entitate patronală reprezentativă. Obiectivul de bază al nostru este să facem un lobby eficient, onest şi responsabil pentru susţinerea intereselor industriei hoteliere. Iar ca subiecte concrete prima prioritate pentru noi este să ne implicăm în găsirea de soluţii la problema crizei forţei de muncă din turism, şi de aceea susţinem educaţia în turism în toate formele sale. A doua este promovarea României ca destinaţie turistică. Tematica fiscalo-legală ne preocupă de asemenea, din păcate trebuie să alocăm mult prea mult timp datorită nenumăratelor schimbări cu care suntem asaltaţi.
În ceea ce privește organizația Bucharest Tourism Board nu pot decât să sper că, într-un final, vom putea lămuri aspectele contradictorii care împiedică folosirea taxei de promovare şi că vom ajunge, în cele din urmă, să lucrăm ca o veritabilă organizație de management al destinației (OMD), astfel încât să ducem oraşul acesta acolo unde îi este locul din punct de vedere turistic.
Dacă ați avea putere absolută, care ar fi principalele lucruri pe care le-ați schimba în acest domeniu în România?
Sper să nu existe cineva vreodată care să aibă putere absolută, deoarece eu cred că în acest domeniu este importantă munca de echipă şi sper că vom găsi, în cele din urmă, inteligența necesară pentru a accepta şi stimula oamenii valoroşi să se implice.
Ca părere personală, aş începe prin punerea în valoare a parteneriatelor publice private care să conducă destinaţiile româneşti, prin intermediul organizațiilor de management locale sau a Organizației Române de Turism. Aş coti la maxim spre digitalizare prin valorificarea talentului românesc în domeniu, lucru care ar duce la simplificare, debirocratizare şi la o promovare mult mai eficientă a ţării. Aş mai face repede o strategie pe tema forţei de muncă şi aş stimula fiscal investiţiile în turism. Asta deoarece îl consider un domeniu de viitor (ştim că lumea va călători mai mult pe măsură ce va avea mai mult timp liber), dar şi un sector strategic naţional, dacă ţinem cont de imaginea pe care o aduce, de imposibilitatea relocării în altă ţară sau de menţinerea identităţii naţionale prin turism.
Anul 2017 a fost cel mai bun din 1990 încoace în ceea ce priveşte numărul de turişti, conform INS. Ce credeți că s-a făcut bine, totuşi?
Am mai spus-o şi repet, creşterile mari au venit pentru că am beneficiat de un context internaţional favorabil, la fel ca alte ţări din estul Europei. Dar sigur că au fost şi lucruri care s-au făcut mai bine decât în alţi ani şi ar fi păcat să nu le amintim, măcar trei dintre ele: am găsit oraşe mult mai preocupate de turism în raport cu anii anteriori (Oradea e un bun exemplu în acest sens); operatorii din industrie şi-au ridicat standardele ca răspuns la aşteptările în creştere ale clienţilor noştri și aici mă refer atât la hotelieri, cât şi la tour-operatori, transportatori sau restaurante, care au livrat servicii mai bune, mai adaptate pe așteptările turiştilor; s-a investit mai mult în turism decât în alţi ani, au apărut hoteluri noi, centre noi de agrement, restaurante noi.
Trei lucruri pe care ar trebui să le ştie şi să le aplice un manager în ospitalitate, în condiţiile pieţei actuale, în opinia lui Călin Ile:
- să ţină cont de digitalizare;
- să se implice în comunitate;
- să îi placă să muncească cu oamenii.
