În pofida unui an marcat de impactul creșterii prețurilor pentru materiile prime, de schimbări în comportamentul de consum și de noi reglementări legislative, compania Cramele Recaș a reușit să înregistreze o cifră de afaceri consolidată, pe grupul de firme, de circa 72 de milioane de euro în 2023, reprezentând o creștere de circa 8% în valoare. Potrivit lui Ciprian Roșca, Director Comercial Cramele Recaș, pentru anul în curs obiectivele companiei pentru piața locală vizează menținerea rezultatelor obținute, în contextul în care provocările resimțite anul trecut continuă, iar legiferarea noului Sistem Garanție-Returnare pune probleme specifice producătorilor de vinuri.
Care au fost provocările anului 2023 și ce estimări aveți pentru cifra de afaceri?
Deși anul trecut a adus o serie de provocări de natură tehnică și economică pentru întreaga piață a vinului din România, la Cramele Recaș am reușit să ne poziționăm, din punctul de vedere al rezultatelor financiare, ușor peste media pieței, înregistrând o cifră de afaceri în creștere datorită cumulului activităților comerciale din piața locală, cea de export și a rețelei de magazine partenere. Cifra de afaceri consolidată pe grupul de firme la finalul anului 2023 a fost de aproximativ 72 de milioane de euro, rezultând într-o creștere de circa 8% în valoare. Privite în ansamblu, rezultatele trebuie interpretate luând în considerare trendul ascendent al vânzărilor și comportamentul de consum specific anului 2022, cu o „descătușare” a consumului după pandemie, îngreunat în 2023 atât de noile reglementări legislative care vizează și piața vinului, cât și de creșterea ratei inflației, cumulată cu schimbările în comportamentul de consum al clienților din întreaga țară.
Cum apreciați evoluția în segmentul HoReCa? Cu ce dificultăți v-ați confruntat?
În piața internă, canalul HoReCa reprezintă circa 35% din totalul vânzărilor. În 2023 însă, una dintre dificultățile specifice acestui canal a fost reprezentată de schimbările în comportamentul de consum, determinate de influențele economice din piață. Inflația, creșterea rapidă a prețurilor pentru alimentele de bază, precum și istoricul ultimilor trei ani și-au pus amprenta asupra deciziilor de consum ale clienților din HoReCa. Însă pare că aceste schimbări s-au produs mai ales pentru consumatorii produselor din gamele entry și middle, segmentul premium neînregistrând modificări majore în termeni de vânzare. Per total, raportându-ne la provocările economice, acestea au fost influențate mai ales de valul scumpirilor apărut încă de la finalul anului 2022. În prima parte a anului 2023, prețurile furnizorilor de materii prime necesare producerii și îmbutelierii vinului au atins un punct maxim, care a început să scadă abia în lunile de vară-toamnă, astfel că majorările de preț au fost resimțite în ponderea vânzărilor. În a doua parte a anului, principala provocare de natură „tehnică” a survenit odată cu legiferarea noului sistem național de Garanție și Returnare (SGR) în scopul reciclării deșeurilor de plastic și sticlă specifice bunurilor alimentare. Referindu-mă la unele dintre cele mai pregnante și vizibile probleme în canalul HoReCa pentru producătorii de vinuri, acest sistem nu a ținut cont de stocurile deja îmbuteliate (vinul având particularitatea maturării în cramă). Apoi, pentru unele produse non-SGR deja exista un stoc de etichete pentru care a trebuit să oferim discounturi pentru a accelera procesul de vânzare a stocurilor. O altă problemă este legată de utilitatea inscripției SGR de pe sticlă: în HoReCa, vinul alb și roze este ținut în frapieră, iar contactul etichetei cu apa deteriorează inscripția, ceea ce poate duce la respingerea returului sticlei la automate. De asemenea, un alt motiv pentru respingerea sticlei poate fi dat și de forma și greutatea diferite ale sticlei de vin, în comparație cu cele ale băuturilor carbogazoase sau ale apei, spre exemplu. Efectele acestor probleme nu s-au disipat în timp, din păcate, ci se resimt și astăzi, luând în considerare faptul că, în ciuda acțiunilor juridice realizate de mai mulți producători de vin din România asupra Ministerului Mediului, normele existente nu s-au modificat sub nicio formă, ele continuând să ne impacteze activitățile din punct de vedere financiar.
Cum a evoluat cererea în HoReCa, în ceea ce privește atât comportamentul consumatorilor, cât și cerințele partenerilor?
În ceea ce privește comportamentul consumatorilor, probabil că unul dintre cele mai afectate segmente va fi acela compus din persoanele care asociau ieșirea la restaurant mai degrabă cu interacțiunea socială, mâncarea și băuturile comandate fiind doar complementare. În contextul în care creșterile de preț probabil vor fi în jur de 30–50%, acestea probabil că nu vor mai justifica doar contextul socializării. Chiar și pe segmentul premium cred că frecvența ieșirilor în restaurantele cu meniuri gourmet sau rafinate va fi mai scăzută, clienții alegând mai degrabă calea de a găti rețete premium ușor de realizat, acompaniate de un vin bun, în confortul propriei case. O altă provocare a momentului va fi dată de lipsa personalului cu experiență în domeniul HoReCa după acești ani grei, din cauza migrării personalului către alte țări sau domenii.
Din punctul de vedere al producătorului, cum ar trebui „construită” și dezvoltată lista de vinuri dintr-o unitate HoReCa?
Ofertele producătorilor de vin din România pentru segmentul HoReCa sunt din ce în ce mai bogate, iar lucrul acesta se poate observa cel mai bine în listele de vinuri ale restaurantelor. De cele mai multe ori, îmbinarea perfectă dintre accesibilitate, diversitate și pliere pe specificul gastronomic al unei locații reprezintă un „trio de succes” care acționează ca o garanție a calității unui local. În România însă, unul dintre trendurile predominante este acela de a construi întreaga listă de vinuri în jurul recomandărilor distribuitorilor, pentru care primează mai ales diversitatea sortimentelor alese. Apoi, cred că un detaliu important face referire la „educarea” clientului în legătură cu vinul ales. Acest lucru se poate face prin mai multe modalități: fie prin existența unui somelier în locație, care să parcurgă alături de client detalii precum specificul zonei viticole, al stilului de vinificație, al poveștii și specificului gustativ reprezentativ pentru vinul ales, sau prin inserarea unor „indicii” referitoare la aromele sau asocierile culinare potrivite vinurilor respective direct în meniu. În lipsa acestor indicii, clienții vor apela întotdeauna fie la varianta safest choice, a vinurilor pe care deja le cunosc, chiar dacă nu sunt potrivite asocierii gastronomice, fie la varianta legată de accesibilitate sau pliată pe bugetul pe care și l-au alocat pentru achiziția vinului la masă.
În ultimul timp, par să fie în atenție soiurile autohtone. Care este strategia companiei în acest sens?
Punem foarte mult accent pe promovarea soiurilor autohtone românești. Ca dovadă, cele mai cunoscute dintre acestea, Feteasca regală și Feteasca neagră, spre exemplu, sunt vinificate cumulativ în 11 din cele 13 game comerciale din portofoliul intern. În portofoliul de export, de asemenea, deținem game care au la bază vinuri din soiuri autohtone, în scopul promovării specificului românesc. Pe lângă activitatea comercială propriu-zisă, în fiecare an promovăm soiurile românești vinificate la Cramele Recaș în cadrul competițiilor locale și internaționale, iar din 2010 până în prezent am obținut 113 medalii. Orice oportunitate de a promova specificul unic prin care vinificatorii noștri, Hartley Smithers și Nora Iriarte, coordonează crearea acestor vinuri, de la strugure la pahar, în fiecare an ne încarcă cu recunoștință și responsabilitate, pentru a continua să menținem standardele de calitate pentru toate gamele pe care le producem.
Ce ne puteți spune despre evoluția componentei de turism viticol? Cum a evoluat numărul turiștilor?
Turismul viticol a înregistrat o creștere mai ales în preajma anului 2021, când românii s-au orientat mai degrabă și către obiectivele turistice sau unitățile de cazare din România. Acela a fost momentul în care unii producători au investit în crearea unor unități de cazare direct la cramă sau chiar în vie. La Cramele Recaș, perioada respectivă a fost de bun augur pentru a investi în construirea unei terase cu acoperiș retractabil la cramă, destinată mai ales evenimentelor, ce poate găzdui circa 300 de persoane concomitent. În ceea ce privește crama turistică, aceasta este vizitată anual de aproximativ 16.000 de oaspeți din țară și din străinătate, iar la nivel național există două magazine oficiale de prezentare ale vinurilor noastre (unul la cramă și unul în orașul Recaș), precum și aproximativ 135 de magazine partenere.
Care sunt obiectivele companiei pentru anul în curs? Cum arată planurile pe termen mediu?
În fiecare an ne setăm obiectivele de creștere pe toate cele trei canale, însă anul acesta, în ceea ce privește partea internă, avem setată o menținere a cifrei de afaceri, cu avantajul că putem compensa volumele excedentare către export. În ceea ce privește segmentul HoReCa, încercăm să acoperim și mai bine toate canalele și să ne concentrăm atenția pe zona premium și pe cea de evenimente. Toate acestea, pe fondul încercării de a amortiza inflația și pentru a nu pune o mai mare presiune în piață prin creșterea prețului. Pe termen mediu, luând în considerare peisajul impredictibil pe care l-am experimentat în ultimii ani, vom lăsa viitorul să decidă dacă eforturile depuse în această perioadă se vor traduce în rezultate peste ani.
