Numarul mare de crame care au reusit sa lanseze vinuri premium si interesul crescut al consumatorilor din clasa mijlocie pentru vinurile de calitate au incurajat producatorii romani sa isi diversifice portofoliile, sa lanseze noi sortimente si sa isi aproprie consumatorii.
Pentru mult timp, industria romaneasca a vinului a parut sa fie stapanita de prejudecati. Totul se invartea in jurul consumului masurat in hectolitri, in jurul clivajului putin si bun sau mult si ieftin sau al amenintarii venite din partea importurilor, o mare rusine pentru o tara cu traditie milenara a cultivarii vitei de vie. Dar avansul vinurilor de import s-a datorat si lipsei de competitivitate si al amortelii in care ajunsese industria locala de profil.
Traditia se pierduse in timp, iar Romania avea mari dificultati in a obtine vinuri de calitate, dupa metodele moderne de vinificare. Poate si mai mari erau carentele de marketing, de distributie, de depozitare si de promovare a vinului catre consumatorul final. Producatorii si consumatorii nu mai stiau sa vorbeasca aceeasi limba decat la nivel de vin ieftin si mult.
Aceste handicapuri au reusit insa sa fie depasite. Cu investitii private si fonduri europene, cu pasiune si know-how adus de afara, producatorii mai mici sau mai mari au pus pe picioare afaceri onorabile, au devenit mai competitivi, au inceput sa inoveze si sa influenteze tendintele de consum. Mai mult decat orice statistica conteaza insa starea de spirit care se simte in piata, iar industria vinului pare sa se fi impacat cu ea insasi si sa fie pregatita in a se concentra asupra consumatorului.
„Piata creste suficient cat sa fie loc pentru toti. Eu nici nu vad o concurenta intre producatorii de vinuri premium din Romania, pentru ca fiecare merge pe drumul lui si pentru fiecare dintre ei exista un consumator“, considera Virgil Mandru, proprietarul cramei Domeniile Tohani din regiunea Dealu Mare.
Acelasi consumator se regaseste si in centrul strategiei Cramei Liliac din judetul Mures. „Eu pariez pe clientii deschisi, cei care doresc sa faca din cunoasterea vinului, asocierea sa cu mancarea, experienta gastronomica si senzoriala, o parte din dezvoltarea personala. Cred in clientii tineri, nu doar ca varsta, ci si ca spirit si atitudine, in modul in care acestia doresc sa descopere un alt vin sau un alt preparat si care isi doresc in fiecare zi, pe cat posibil, o experienta noua“, afirma Simona Mardale, director national de vanzari la Crama Liliac.
Inovatiile deschid calea catre noi consumatori
Dupa progresele facute in privinta stilurilor de vinificatie sau a imbutelierii, inovatiile producatorilor au ajuns sa se concentreze in zona de etichete, ambalaje si tipuri de inchidere a sticlelor de vin. Desi inca mai sunt consumatori de vin care asociaza inchiderea cu dop cu filet (screw cap) a sticlei cu un vin ieftin, in ultimii anii se observa o crestere a popularitatii acestui sitem de inchidere, frecvent intalnit la vinurile din Lumea Noua.
„Dopul cu filet este o alternativa mai scumpa, nu mai ieftina de inchidere a sticlei de vin, care are numeroase avantaje. Sticla este usor de desfacut, iar acest dop poate fi oricand reinfiletat, consumatorii putand sa se bucure de vin mai mult timp. Screw cap-ul elimina «defectul de dop» si previne oxidarea prematura a vinurilor, iar sticla de vin se poate pastra si in pozitie verticala, pe termen lung“, sustine Magdalena Constantinescu, brand manager in cadrul companiei Halewood Wines&Spirits, care detine o crama de vinuri linistite in regiunea Dealu Mare si una de spumante la Azuga.
Crama Liliac, de exemplu, a produs vinuri cu un astfel de sistem de inchidere inca de la inceperea productiei, in 2011, in prezent tot mai multi producatori apeland la dopurile cu filet. Totodata, Cramele Recas din judetul Timis utilizeaza acest tip de inchidere pentru vinul roze din gama Sole, pentru nou lansatul Sole Orange, dar si pentru vinul roze din gama Regno Recas, destinata segmentului horeca. In curand si vinurile albe ale acestei game vor fi ermetizate cu acelasi tip de inchidere, vazuta ca o solutie optima de pastrare a vinului destinat servirii la pahar.
Producatorul de vinuri din Recas a inlocuit si traditionala pluta cu dopuri de mare siguranta, de tip Diam sau Normacorc. „Cel mai impresionant sistem de inchidere al sticlei de vin se gaseste totusi in gama Muse. Dopul de sticla tip Vinolok, care permite re-ermetizarea perfecta dupa deschiderea sticlei, poate fi scos sau reintrodus in sticla printr-o tragere sau apasare cu degetul pe capacul sau“, afirma Ciprian Rosca, director comercial la Cramele Recas.
Vinurile care sunt acum pe val
Unul dintre cele mai apreciate vinuri pe piata romaneasca, ale carui vanzari au crescut constant in ultimii ani, este roze-ul. „Vinul rosu continua sa fie cel mai bine vandut in perioada toamna-iarna, in timp ce strugurii rosii vinificati in roze au reusit sa fure din cota vinului alb. Producatorii de vin rosu sunt din ce in ce mai prezenti in piata pentru ca pot acoperi atat perioada rece, cat si perioada verii cu vinurile roze. Astazi roze-ul ajunge sa reprezinte undeva la 30% din totalul pietei si cred ca pe viitor va exista un echilibru intre alb, rosu si roze, chiar daca albul va domina in continuare“, sustine Virgil Mandru.
Vinurile roze au inceput sa fie din ce in ce mai cerute chiar si in perioada rece, chiar daca in cantitati mult mai mici. In plus, s-a dezvoltat o tendinta de consum, in cluburi, a vinurilor roze in sticle magnum. Atat Cramele Recas, cu brandul Muse, cat si Jidvei, cu gama Mysterium, au lansat anul acesta vinuri roze in astfel de sticle. De altfel, Jidvei a lansat un roze si intr-una dintre cele mai vechi game de vinuri cu care producatorul din regiunea Tarnavelor este prezent pe piata in zona entry-level, gama Traditional, semn ca vinurile roze au penetrat toate categoriile de consumatori de vin.
Chiar daca nu are un impact la fel de mare asupra pietei vinurilor, multe crame romanesti au avut in premiera lansari pe segmentul spumantelor, cele mai multe fiind obtinute prin metoda Champenoise, cu fermentare secundara in sticla. „Spumantele sunt vinuri scumpe pentru clientul roman, de aceea nu cred ca vom asista la o crestere foarte mare, probabil 10-20%, dar suficienta cat sa ne dea sperante pentru viitor“, considera Simona Mardale.
Crama Carastelec din judetul Salaj a lansat, anul acesta, trei spumante sub brandul Carassia. La fel si Casa de Vinuri Cotnari, printr-o extensie a gamei Colocviu. La sfarsitul anului, Crama Liliac isi va lansa propriul spumant, pozitionat in zona premium, iar Halewood va veni pe piata cu o editie limitata, care sa marcheze implinirea a 125 de ani de la infiintarea Pivnitelor Rhein &CIE de la Azuga.
Si pentru Domeniile Tohani, finalul de an va aduce o premiera. Oenologul cramei, sud-africanul Albertus van der Merwe, a decis sa creeze un vin de autor, care va fi obtinut din struguri albi din recolta de anul acesta si se va numi Siel (suflet in limba afrikaans).
Asteptarile industriei de la proprietarii din horeca
Modul in care operatorii de horeca se raporteaza la vinuri se afla in prezent intr-un continuu proces de reevaluare si imbunatatire, insa mai sunt multe lucruri de facut pana cand situatia va fi considerata satisfacatoare pentru toti actorii implicati.
„Distributia vinurilor se imbunatateste, la fel si conditiile de transport, cultura si cunostintele agentilor, insa politica de discounturi, preturile, taxele si «valorile» de insentivare (stimulare – n.a.) ale locatiilor sunt probleme reale, specifice Romaniei anului 2017. Proprietarii de restaurante, cafenele, hoteluri, inca asteapta de la noi sa investim in pahare, frigidere, echipamente de servire, lucruri care ar trebui sa fie in responsabilitatea lor“, sustine Simona Mardale, director national de vanzari la Crama Liliac.
Costin Ghita, directorul national de vanzari al Jidvei, considera ca restaurantele ar trebui sa isi construiasca listele de vin pe areale viticole, sa ofere consultanta clientilor, dar si sa incurajeze consumul la pahar. Pe de alta parte, in opinia directorului comercial al Cramele Recas, Ciprian Rosca, restaurantele ar trebui sa renunte la adaosul comercial procentual fix practicat, indiferent daca pretul de achizitie al vinului este 25 de lei sau 90 de lei.
Pentru proprietarul de la Domeniile Tohani, Virgil Mandru, urmatoarea etapa pe care ar trebui sa o parcurga proprietarii de restaurante este de a incepe sa isi aleaga si sa cumpere singuri vinurile premium direct de la crama, sa le puna la invechit in pivnita proprie, pentru ca apoi acestea sa reprezinte cartea de vizita a restaurantului in materie de selectie de vinuri.
