Ingrediente ce asigura o masa echilibrata, atentie sporita pentru ingrediente sanatoase, transparenta si conectivitate permanenta – acestia sunt cativa din termenii care ii caracterizeaza pe consumatorii horeca in 2016. Cu ajutorul lor, proprietarii acestor tipuri de business isi pot cunoaste mai bine clientii si se pot adapta lor, pentru a se mentine in tendinte.
Cele 10 caracteristici ale consumatorului modern care se regasesc in prezentul material au fost analizate de catre specialistii grupului Hartman, care au sondat piata americana si au grupat preferintele actuale ale respondentilor, dupa cum urmeaza:
Singuri la cina
Modul in care se mananca azi in horeca este o reflexie a eroziunii ritualului de a lua masa in oras, asa cum era perceput in trecut. Exista o proportie in crestere a celor care vin sa manance in restaurante neinsotiti: nu se mai iese cu familia sau in grupuri de prieteni cu orice ocazie, omul modern fiind mereu pe graba, astfel incat pune accentul asupra frugalitatii si respinge tot mai des ritualul traditional de a cina in oras.
Echilibrul
La polul opus tendintei anterioare, imaginea de azi asupra termenului „echilibru“ indica o schimbare a mentalitatii consumatorilor inspre sanatate si cultura wellness. Daca in trecut se respectau cu strictete anumite „reguli“ general valabile, privitoare la acest termen, clientul horeca de azi vrea de la locatiile pe care le frecventeaza sa gaseasca o atitudine proactiva si adaptata nevoilor individuale, cu alte cuvinte o oferta personalizata. Echilibrul, asa cum este vazut el astazi, nu este restrictionat la mancare, ci include si siesta, viata sociala, timpul acordat activitatilor personale, precum si confortul emotional si mental.
Digestia
In ultima perioada, se observa o scadere asupra preocuparii pentru sanatatea cardiovasculara si o crestere a atentiei pentru digestie. Concret, o digestie buna este perceputa ca fiind cheia bunastarii si sentimentului de fericire. Din ce in ce mai des, consumatorul este mai atent la semnalele primite din partea propriului organism, incepand cu digestia, folosind aceste semnale ca metode de evaluare a preparatelor considerate sanatoase.
Transparenta
„Ce mananc de fapt?“, „Ce reprezinta ingredientul acesta si de unde provine el“, „Ce beneficii imi aduce pentru organism perparatul X, in comparatie cu Y si cat de usor poate fi urmarita provenienta ingredientelor“ – acestea sunt cateva intrebari de actualitate, la care consumatorii horeca asteapta raspunsuri. Cum se poate defini azi „un preparat bun“ si cum se poate demonstra ca este realizat din ingrediente sustenabile? Clientii se asteapta de la locatii sa fie mai transparente cu privire la provenienta ingredientelor si proceselor de productie din doua motive principale: primul este interesul pentru sanatate si felul in care bunastarea organismului este afectata de preparatele consumate, iar al doilea provine din cresterea exponentiala a interesului pentru un stil de viata sustenabil, in armonie cu mediul inconjurator.
Generatia Z
Pustimea va ajunge la putere: exista peste 74 milioane de adolescenti in SUA, grupati in categoria generatiei Z. Acestia reprezinta aproape un sfert din populatia americana iar specialistii grupului Hartman considera ca este gresit sa fie trecuti cu vederea. Cu toate ca se afla inca la o varsta impresionabila, caracterizata de curiozitate, generatia Z se afla in perioada in care isi formeaza perceptia asupra gastronomiei, trendurilor, brandurilor, produselor si mesajelor de marketing pe care le intalnesc la tot pasul. Intr-un viitor nu foarte indepartat, aceasta generatie va deveni cea mai diversa din perspectiva preferintelor de orice natura, fiind de asemenea prima care s-a nascut si a crescut in era digitala.
Cultura
In 2016, termenul se refera la orice aspect sau context in care consumatorul isi traieste viata. Cultura cuprinde premizele, idealurile, scopurile, sensul, obisnuintele si modurile prin care clientul interpreteaza lumea din care face parte, cu accent sporit asupra universului comunitatii de care apartine. Cultura, incluzand-o aici pe cea gastronomica, este vazuta ca o forta ce determina comportamentul de consum, defineste nevoile, formeaza dorintele si largeste orizontul alegerilor de orice fel..
Ocazii de consum
A manca in oras reprezinta un exercitiu cultural. Privite din aceasta perspectiva, ocaziile de consum reprezinta „situri“ culturale in actiune, ce trec de componentele logistice ce caracterizau in trecut momentele de repaus, dedicate mancarii si bauturii. O privire atenta asupra ocaziilor de consum contureaza foarte precis cultura zilelor noastre – cine suntem, cum muncim, cum traim si pe ce punem pret – atat in ceea ce priveste gastronomia, cat si societatea in general.
Snacking
Derivat din tendinta de mai sus, obiceiul de a manca frugal a dus la cresterea consumului de tip snakcing, ce presupune o masa rapida, de multe ori in miscare, pentru a ajunge cat mai usor din punctul A in punctul B, fara a pierde timpul asezat la masa. O cafea in mana, un croissant in cealalta, consumatorul modern nici macar nu se mai gandeste la idealul de a manca trei mese pe zi. Aproape jumatate din ocaziile de consum horeca sunt caracterizate de snacking, iar acest fenomen nu se mai concentreaza asupra unor anumite categorii de preparate, ci mai degraba asupra unui set de comportamente – un mod de a manca si a bea – o ocazie. Cu alte cuvinte, orice poate fi un snack, oricand. Iar de cele mai multe ori, asa se si intampla.
Energia
Termenii actuali care definesc sanatatea si bunastarea s-au schimbat considerabil, motiv pentru care energia a devenit parte din definitia wellness-ului, fiind aproape la fel de importanta ca grija pentru dieta si interesul pentru fitness. Consumatorii percep managementul energiei ca pe un ciclu zilnic, ce implica odihna, activitate, dieta sanatoasa si repaus.
Foodie
In cercurile gastronomice de azi, cuvantul „foodie“ este unul dintre cele mai dificil de definit. In linii mari, ar putea fi un vag echivalent al cuvantului „gourmet“. Insa, deoarece consumatorii fac parte dintr-o cultura gastronomica in continua schimbare, iar termenul in cauza a ajuns tot mai popular datorita mass-media, acesta a fost adoptat si de industria horeca, motiv pentru care oricine se poate declara ca fiind un „foodie“. Expertii in gastronomie considera insa ca cei care se definesc in acest mod, se afla de fapt la jumatatea drumului, in dorinta lor de a face cu adevarat parte din curentul „gourmet“ sau „foodie-ism“. Cunoscatorii spun ca adevaratii „foodie“ nu se declara ca fiind astfel, ci sunt pasionati de preparate culinare cat mai diferite, practicand in acelasi timp turismul culinar. Nu in utlimul rand, acestia aleg preparate pregatite de la zero, resping hrana semipreparata, ingredientele artificiale si aleg locatii horeca inedite, obscure, necunoscute publicului larg.
