Kristina Rababah, 30 de ani, are o experienţă de șapte ani ca manager și co-proprietar al unui business estimat să atingă anul acesta o cifră de afaceri de circa 1,5 milioane euro. A urmat Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, dar a ajuns să fie licenţiată în drept, deţinând chiar și un master în dreptul afacerilor. Iar schimbările nu s-au oprit aici: la 23 de ani a decis să intre în domeniul horeca, devenind unul dintre cei trei proprietari ai Ganesha Caffe, brand sub care funcţionează azi două locaţii.
Ai urmat un liceu de arte plastice, apoi o facultate de drept. De ce ai „virat” spre horeca?
Chiar dacă pare un clișeu, adevărul este că mi-am dorit de timpuriu o afacere proprie. Ca exemplu, prima mea activitate „antreprenorială” a fost comercializarea unor accesorii realizate de mine și de o prietenă. Dar debutul adevărat în antreprenoriat a venit dintr-o întâmplare, în 2013. Eram încă studentă la Drept când am primit propunerea de a intra într-un business horeca. Până atunci nu avusesem nicio experiență în acest domeniu, și cred că tocmai acest lucru m-a determinat să mă implic în proiectul Ganesha Caffe. Astfel, împreună cu Ali Rababah și George Ioniță am deschis în 2013 prima Ganesha Caffe, în zona Barbu Văcărescu, cu o investiție inițială de circa 120 de mii de euro. În 2018 am început să ne gândim la extindere, iar în februarie anul acesta am reușit să o deschidem și pe cea de-a doua, pe Calea Victoriei, după o investiție de aproximativ 250.000 euro.
Care sunt, mai exact, atribuțiile tale în businessul Ganesha Caffe?
Mie îmi revine partea de obținere a autorizațiilor necesare funcționării, dar mă ocup și de achiziții, contracte și comenzi către furnizori, iar uneori și de recrutarea personalului. Cât privește partea „vizibilă” a afacerii, mă ocup de organizarea evenimentelor speciale și, de asemenea, de o parte a comunicării și promovării prin social media.
Care au fost, de-a lungul timpului, cele mai mari provocări cu care te-ai confruntat?
Cea mai importantă provocare a fost dorința de a face performanță într-un domeniu complet necunoscut. Niciunul dintre noi nu lucrase în ceea ce numim astăzi horeca. Am avut și avem, în continuare, mult curaj, determinare, dorința de a dovedi că putem dezvolta, în țara noastră, nu doar servicii de calitate, ci chiar o cultură autentică a ospitalității. De aceea, apreciem concurența și nu o considerăm o provocare, ci un motiv de a nu ne lăsa niciodată „îmbătați de succes”.
CITEȘTE ȘI:
Horeca next generation: Tinerii de azi, viitorul de mâine
Roxana Blenche: Competiţiile culinare, ocazia de a-ţi depăși limitele
Daniel Joarză, Hochmeister: Bucătarii de azi și șansa unei noi educaţii culinare
Lucian Bădilă, co-fondator 5 to go: De timpuriu, în rândul antreprenorilor
Alex Petrescu, Acacia Village: Să fii omul potrivit, la locul potrivit
Cum apreciezi stadiul de dezvoltare al industriei ospitalităţii din țara noastră?
Se obișnuia, înainte, comparația cu Occidentul. O comparație pe care nu o consider relevantă, nu doar pentru că în România nivelul de trai este mult mai scăzut, dar mai ales pentru că sunt alte obiceiuri de consum. În multe țări europene nu este nimic mai firesc decât să iei masa în oraș, la un restaurant, fie cu familia, fie cu prietenii. La noi este exact invers, marea majoritate a populației mănâncă acasă. Sau la fast-food, în condițiile în care în întreaga lume se optează mai mult pentru mâncarea sănătoasă, iar giganții fast-food pierd teren. În prezent, mai degrabă mi se pare mai interesantă industria ospitalității din țările din Orientul Apropiat și Îndepărtat. Cred că acolo am putea găsi inspirația necesară dezvoltării creative a domeniului la noi.
Care ar fi cea mai mare problemă întâmpinată de mediul de afaceri din România?
Este evident că cea mai mare problemă pentru cei care vor să dezvolte afaceri în țara noastră o constituie cadrul legislativ – greoi, imprecis, lipsit de facilități. Unele legi nu au metodologie de aplicare, altele… nu există. Din punctul meu de vedere, cea mai urgentă reglementare necesară este cea legată de introducerea serviciilor în nota de plată. Și pentru că a venit vorba de servicii, o altă uriașă problemă o constituie pregătirea resursei umane. Nu este deloc ușor să găsești personal calificat, deși este o industrie în continuă dezvoltare.
Cum crezi că s-ar putea transforma Bucureștiul într-o adevărată atracție turistică?
Sunt atâtea lucruri care ar putea fi făcute, încât nici nu știu cu ce să încep. Evident, pe primul loc este infrastructura. Și prin aceasta nu mă refer doar la creșterea accesibilității rutiere de orice fel – de la aeroport spre oraș, transportul în comun și problema parcărilor ilegale, care pur și simplu anihilează o parte dintre eforturile celor cu afaceri în domeniul horeca. E mare păcat că, deși sunt atâtea locații interesante, se ajunge greu la ele și deseori faci slalom printre ruine. Municipalitatea nu pare deloc interesată de potențialul turistic evident al Capitalei, căci nu există, din câte știm, nicio strategie aprobată la nivel local de autorități privind dezvoltarea culturală. Iar turismul și ospitalitatea sunt parte integrantă din cultura unui popor. Marea majoritate a antreprenorilor în domeniu se descurcă singuri, prin forțe proprii sau, foarte rar, prin agenții de specialiate.
Cum apreciezi potențialul tinerei generații, îi vezi mai pregătiți, mai dedicați să se implice în dezvoltarea pieței locale?
Cred că și la noi, ca și în alte părți ale lumii, tinerii par dornici să se implice în dezvoltarea propriilor comunități. Însă, chiar dacă au apărut câteva școli private unde cei interesați de domeniu se pot pregăti, au dispărut aproape cu totul structurile în care se poate asigura formarea bucătarilor, ospătarilor, barmanilor sau a altor tipuri de meserii. Cei mai mulți se califică „la locul de muncă”, or asta nu poate ajuta la creșterea calității serviciilor. Dimpotrivă. Poate că nici antreprenorii nu știu, sau nu au învățat încă strategii de co-interesare a resursei umane de acest tip – atât de necesară și cu atâta căutare, totuși. Aceasta este o mare provocare, de fapt, pentru că fără oameni bine pregătiți, cea mai frumoasă locație și cel mai bun plan de afaceri se pot dovedi inutile.
Ce ar trebui să știe un tânăr înainte de a intra în domeniul horeca?
Aveam 23 de ani la momentul în care am început să lucrez în domeniu. Cred că este vârsta ideală pentru a-ți alege o carieră, fiindcă ești într-un moment al vieții în care ar trebui să știi deja că, indiferent ce alegi, trebuie să fii dedicat 100%. Nu prea mai ai timp de ezitări. Altfel, ca în orice alt domeniu, atuurile sunt seriozitatea, perseverența și energia. Plusul specific ar fi adaptabilitatea – în special pentru cei care au atribuții manageriale. Pentru că ești pus deseori în situația de a rezolva situații ce implică persoane și situații reale. Este un domeniu în care, în mod clar, „socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”.
Care ar fi, pentru tine, cea mai mare împlinire?
Cel mai mult mă bucur atunci când văd în cafenea fețe pe care le recunosc. Este cea mai bună dovadă a unui feedback pozitiv. Cu unii dintre clienți am devenit prieteni, pentru că vin la noi încă de la deschidere, deși piața a crescut destul de mult. Pentru noi, înseamnă că au găsit la Ganesha Caffe nu doar produse pe placul lor, ci și suflet, un loc în care se simt „răsfățați”. Dintre cei care ne trec pragul, peste 40% sunt clienți fideli, vin cel puțin de două ori pe săptămână. De la început, am dorit să ne tratăm clienții așa cum ne-ar plăcea nouă să fim tratați atunci când mergem undeva, și să oferim produse și servicii de calitate la un preț corect.
Cum arată planurile voastre de viitor?
După aproape șapte ani de experiență în domeniu, ani în care am învățat enorm și în care ne-am sudat ca echipă, ne-am simțit pregătiți pentru un nou și ambițios proiect: crearea unui lanț de cafenele cu cinci locații. Prima dintre cele patru noi cafenele a fost inaugurată, după aproape o jumătate de an de muncă, într-un spatiu integral renovat situat pe Calea Victoriei. Pentru următoarele locații avem câteva opțiuni, pentru că ne dorim să ajungem în zone strategice, care să dezvolte comunitatea locală. În paralel, lucrăm la finalizarea cărții de franciză, pentru că au apărut și parteneri serioși, interesați de extinderea conceptului nostru pe plan național.
Interviul a fost publicat în numărul din septembrie 2019 al revistei Trends by HRB în cadrul rubricii cover story, ce a fost dedicată, de această dată, tinerilor profesioniști din industria horeca și a cuprins cinci interviuri ce vor fi publicate săptămânal:
Introducere: Horeca next generation: Tinerii de azi, viitorul de mâine
