Tanara si joviala, in pofida denumirii functiei pe care o ocupa, Maria Gavrilescu, channel marketing leader in cadrul Unilever Food Solutions, nu este insa si lipsita de experienta, ocupand cateva pozitii in diverse companii si urmarind cateva cursuri, care i-au oferit posibilitatea de a se familiariza cu multe din cotloanele marketingului. Descriindu-se ca obsedata de detalii, deoarce acestea fac diferenta, punctuala si implicata, Maria Gavrilescu a acceptat sa ne impartaseasca din experienta ei.
Care a fost, pe scurt, parcursul dumneavoastra profesional?
Am terminat Facultatea de Comunicare si Relatii Publice din cadrul Universitatii si am vrut sa ma orientez catre PR, dar candva, in anul doi spre trei, am avut sansa sa fac o scoala de comunicare la Orange, unde am avut-o ca si profesoara pe Aneta Bogdan, o persoana recunoscuta in ceea ce priveste cunostintele despre marketing. Desi era o scoala de comunicare, Aneta Bogdan a reusit sa strecoare unora dintre studenti, spre exemplu mie, si microbul marketingului si brandingului, moment din care am inceput sa citesc in particular foarte mult despre acest domeniu, sa ma documentez, sa vad cum pot evolua in aceasta directie. intre timp cochetasem cu marketingul, tot incercand sa vad unde as vrea sa ajung dupa ce termin studiile, ca atare m-am dus in agentii de publicitate, in ONG-uri, in institutii bancare, institutii de stat etc. La finalul studiilor, am avut o perioada scurta in care am lucrat la o companie ce se ocupa cu organizarea evenimentelor, iar dupa sase luni am acceptat un post de marketing in cadrul companiei Snack Attack.
Ce a presupus acest job?
La Snack Attack a fost un fel de dragoste la prima vedere, cand mi-au spus exact ce urma sa fac, care sunt proiectele lor. Am ramas acolo aproape trei ani, perioada in care m-am ocupat de multe aspecte: de la deschideri de magazine la gasirea locatiilor, negocierea preturilor, dezvoltarea designului interior, asigurarea componentelor, negocierea contractelor cu furnizorii etc. A fost ca o scoala pentru mine, fiindca am facut tot ce inseamna marketing (de la comunicate la identitate vizuala, produse noi, promotii, evenimente) si multe peste, ceea ce mi-a prins bine. Dupa trei ani am facut o schimbare, orientandu-ma catre o companie de bere – Ursus (chiar daca eu nu sunt o bautoare de bere). Am activat acolo pe partea de off-trade, dar in acelasi timp am avut si un program de loialitate care era dedicat off-trade si on-trade, unde am invatat multe lucruri. Am lucrat la Ursus aproape doi ani, a fost o experienta interesanta, dar mi s-a parut un domeniu extrem de masculin si mi-am dorit sa revin intr-o parte mai potrivita personalitatii mele: sensibila si calda. Astfel ca, in momentul in care s-a ivit oportunitatea sa ma mut la Unilever, am acceptat-o cu placere, in prezent ocupand pozitia de channel marketing leader in cadrul segmentului Food Solutions.
Care a fost provocarea acestei pozitii?
Aici mi s-a parut provocator ca vorbeam de un business to business, vorbeam de bucatari care sunt un alt tip de clienti. Perioada in care am venit a fost perfecta, in octombrie, iar la sfarsitul lui ianuarie am relansat brandul, astfel incat pot zice ca am luat ceva in care sa pot sa construiesc foarte multe. Relansarea a venit cu un suflu nou, cu o filosofie noua, care s-a potrivit perfect cu stilul meu de a fi: cald, jovial, cu foarte multa informatie in spate. Aceasta informatie reprezinta de fapt comunicarea pe care noi o oferim in privinta serviciilor, experientei, produselor si nu numai. Ideea este sa ai un parteneriat si nu o vanzare simpla, bucatarii isi doresc complexitatea aceasta. imi doresc sa vin cu solutii, inovatii, sfaturi pentru bucatari, chiar daca acestia nu pot, in situatia data, sa ne aleaga ca si furnizori.
Care au fost cele mai frumoase momente la Unilever Food Solutions?
Am relansat anul trecut gama de sosuri si am avut, cu aceasta ocazie, un show culinar in toata tara – Constanta, Oradea, Sibiu, Ploiesti etc. Am avut, de asemenea, o campanie de educare – Doggy Bag, cu care am luat si premiu, in cadrul careia lansam un indemn atat catre bucatari, cat si catre clientul final, de a nu risipi mancarea. Noi ne dorim sa educam clientii, dar intr-un mod original, fara monologuri, fara sa le dam raspunsuri, ci mai degraba sa oferim un fel de coaching, ceea ce am si reusit, cel putin de cand sunt aici, respectiv de doi ani si doua luni.
De care aspect al carierei dumneavoastra sunteti cea mai mandra si de ce?
Cred ca sunt mandra de multe fiindca au avut loc in momente diferite in viata si astfel au avut un impact deosebit si diferit asupra mea. La Unilever mi-am dat seama ca noi, ca si companie globala, suntem o tara mica (Unilever este prezent in 74 de tari), iar acum, dupa relansarea interna lumea ne stie, pe noi, cei de la UFS Romania, fiindca am facut niste lucruri deosebite, fara a avea bugete importante in spate. Spre exemplu, campania cu deseurile a fost atat de bine primita in compania mama, incat a fost preluata de Olanda, Suedia ca si best practice, fiind chiar premiati pentru initiativa. Datorita acestui exemplu si a altora, toata echipa globala ne stie pe nume si suntem invitati peste tot, lucru de care sunt mandra.
Faceti o comparatie intre segmentul horeca din Romania si cel al Europei de Vest 
In horeca Romania cea mai mare parte, ca pondere, o au restaurantele independente, pe cand in Europa domina restaurantele de lant, chiar daca intr-un lant sunt numai doua-trei restaurante. Ponderea business-urilor sociale este mult mai mare in tarile Europene, de asemenea, deoarece prin intermediul guvernelor se aloca aproximativ 3 euro de persoana pentru pranzul din scoli, gradinite, fapt mai accentuat in tari precum Germania, Austria, Elvetia. La noi provocarea mare o reprezinta prezenta a foarte multe restaurante independente, ceea ce inseamna mai multe feluri de a fi si de a gandi. Pe de alta parte, in Romania nu exista institutii care sa ajute bucatarii. in urma unei cercetari calitative urmata de una cantitativa, realizata la nivel national, am vazut exact pregatirea bucatarilor, cum isi gasesc ei inspiratia, cum isi iau decizia de achizitie, care sunt obstacolele pe care le intampina si am observat ca sunt multi bucatari care au studii intre doua si sase luni, pe cand in Europa sunt multe institutii care specializeaza nu numai bucatarii, ci si proprietarii de localuri: cum sa conduci business-ul, cum sa-l faci profitabil. Exceptiile de la regula sunt localizate in partea de Vest a Romaniei – Arad, Oradea, Timisoara, Cluj, unde oamenii inteleg mai mult si incearca sa invete mai mult. Tot ca si comparatie, as putea spune ca in Romania gasesti restaurante cu meniuri ce contin peste 200 de preparate, pe cand in afara tarii, nu gasesti meniuri cu mai mult de 20 de preparate, cu totul, care se schimba o data pe an, in proportie de 70%. Pana la urma stam sa ne gandim cum se pot prepara 200 feluri de mancare de calitate, cu ingrediente proaspete, in orice moment al zilei, si sa se si schimbe meniul la o anumita perioada. Cei din afara tarii sunt mult mai mult orientati catre eficienta, catre produsele care ofera siguranta, ceea ce se poate intalni si la noi, dar doar ca si exceptie.
