Cu un an 2017 foarte bun pentru hotelierii din România, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, Alin Burcea, care tocmai și-a încheiat mandatul de președinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, consideră că România nu poate fi competitivă în atragerea de turiști străini dacă nu este stimulată construcţia de hoteluri.
Care este motivul pentru care am avut parte de o creștere a turismul românesc în ultimii ani?
Oamenii au câștigat mai mulți bani și au putut să plece mai mult în vacanță. De trei ani avem de-a face cu o piață a furnizorilor și hotelierilor mai degrabă decât o piață a agențiilor. De exemplu, unele hoteluri de pe litoral au preferat, în 2017, să vândă direct către turişti fără să se mai bazeze pe agenţii. S-au păcălit pentru că un hotelier deştept trebuie să vândă prin toate canalele şi toate metodele de distribuţie.
Vânzările de vacanțe în afara României au crescut ma mult decât cele în țară. De ce turismul intern nu a putut obţine mai mult din creşterea bugetelor de vacanțe ale românilor?
Sunt agenţii care au crescut foarte mult şi pe turismul intern. Un exemplu este Eximtur. În cazul Paralela 45, noi avem un volum foarte mare pe litoral, unde au fost situaţii neplăcute datorită hotelierilor care au decis să vândă mai puţin prin intermediul agenţiilor. De ce să ajung eu să mă rog de un hotelier român să îi vând locurile de cazare, când pe mine mă roagă hotelierii din Spania sau Turcia să vând sejururi şi îmi dau şi bonus dacă depăşesc anumite ținte?
Sunt șanse destul de mari ca anul acesta bugetarii să primească vouchere de vacanță. Vor ajuta acestea turismul intern?
Dacă statul va acorda aceste vouchere și ele nu se vor putea folosi decât în România, cererea va fi şi mai mare, iar agențiile vor avea o relație și mai dificilă cu hotelierii autohtoni. Agenţiile de turism nu vor fi însă afectate foarte tare, dar cererea pentru turismul românesc i-ar putea determina pe hotelieri să crească preţurile. Voucherele de vacanţă au şi beneficii, dar pot reprezenta şi un aspect negativ pentru că reprezintă o creştere artificială a cererii în contextul în care România nu are o capacitate aşa mare de cazare.
În ultimii doi ani au fost anumite agenții de turism care nu au mai putut să-și onoreze angajamentele față de turiști și au intrat în insolvență.
Din cele 2.300 – 2.400 de agenţii de turism care operează în România, maxim zece intră în insolvență pe an. La noi este spectaculos pentru că este vorba de turişti, ale căror nemulțumiri se fac imediat auzite. Este însă un fenomen normal. Problema nu este că ele intră în insolvență sau faliment, ci faptul că banii plătiți de turiști ar trebui să fie asiguraţi.
Cum ar putea fi acest lucru realizat?
În momentul acesta există o ordonanţă de urgență transformată în lege, care a fost publicată în Monitorul Oficial și prevede asigurarea turiștilor în cazul insolvenței agenției. Este însă important ca normele de aplicare a legii să fie elaborate şi publicate pentru ca legea să poată fi folosită. Avem nevoie cât mai repede de elaborarea normelor, astfel încât legea să fie aplicabilă în momentul în care intră în vigoare la 1 iulie 2018. Aceste norme nu pot fi implementate peste noapte. Va fi un proces de durată pentru că vorbim de peste 2.000 de agenţii de turism. Este un mecanism complex care implică și Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. Eu mă gândesc cu groază că cinci luni e puţin pentru a finaliza punerea în practică a normelor de aplicare.
Cum evaluaţi primul an de funcționare a Ministerului Turismului, după mai mulți ani în care acest domeniu a fost reprezentat instituțional doar la nivel de agenţie?
Nu pot să spun că s-au schimbat prea multe. Pe de altă parte, am avut un ministru în persoana lui Mircea Dobre, care a fost interesat de toate temele cu care l-am abordat noi ca patronat. Nu pot să spun că le-a rezolvat așa cum trebuie, dar faptul că a fost prezent la masa Guvernului și a fost o persoană implicată și a discutat cu toată lumea a fost un lucru foarte important. Este important ca ministrul să fie o persoană deschisă, comunicativă, mai ales când vorbim de elaborarea actelor normative. Mircea Dobre a avut cu noi zeci de consultări în privinţa legislaţiei privind garanțiile, dar şi pe alte teme.
Cum ar putea fi atraşi mai mulţi turişti străini în România de către agenţiile de turism şi de hotelieri?
Eu consider că în București și în orașele mari din România nu sunt suficiente hoteluri, motiv pentru care și prețurile sunt mari. Sunt multe hoteluri de patru și cinci stele și destul de puține de trei stele în acest moment. În Bucureşti, de exemplu, am avea nevoie de mai multe hoteluri de trei stele şi trei stele superior, cele care sunt în general folosite de agenţii pentru grupurile de turişti. Pe de altă parte, 2017 a fost cel mai bun an după 1990 încoace pentru piața hotelieră românească. A mers excepțional la toate hotelurile și doar dacă ești nebun ca hotelier nu crești prețul când vezi că merge bine. Este evident că trebuie mai multe hoteluri, dar acest lucru nu se poate face fără stimulente fiscale, pentru că altfel un antreprenor este mai atras să construiască un bloc de apartamente pe care îl poate vinde repede în loc să aştepte ani de zile să îşi recupereze investiția cu un hotel. De aceea cei care investesc în deschiderea de hoteluri ar avea nevoie de facilități fiscale din partea statului. Pe zona de incoming este nevoie de o politică financiară deșteaptă la nivelul hotelurilor în privința tarifelor și de o promovare inteligentă pe pieţele externe care ne interesează. Dacă tarifele s-ar înjumătăţi, numărul de turişti s-ar dubla. Tarifele din România sunt mari în comparaţie cu cele din alte ţări. Budapesta are de trei ori mai multe hoteluri decât Bucureștiul, astfel că îşi permit să meargă şi cu tarife mai mici.
Ce proiecte s-au făcut în ultima vreme pentru creșterea incomingului?
România nu are un brand de țară puternic, de aceea turismul are nevoie de promovare. Din păcate, din sursele noastre neconfirmate, bugetul de promovare al Ministerului Turismului pe anul 2017 nu a fost consumat. S-au cheltuit mai puțin de două milioane de euro, din cele 5,5 milioane cât erau alocate pentru astfel de activități. Fără promovare și cu tarife hoteliere scumpe, agențiile de turism care fac incoming nu au nici cel mai mic sprijin.
Despre Alin Burcea
Este fondatorul și primul președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), în perioada 1990 – 1993. Din decembrie 2000 până în decembrie 2002, Alin Burcea a fost secretar de stat la Ministerul Turismului, perioadă în care a lansat programul „Litoralul pentru toți“ și s-a ocupat, împreună cu echipa ministerului, de privatizarea integrală din turismul românesc. Mandatul său de președinte al ANAT a început în mai 2016 și s-a finalizat în februarie 2018. Actualul președinte al asociației patronale este Nicolae Demetriade, proprietarul agenției World Travel.
